FESTIVAL DE FILME: ROMII ÎN FAȚA ȘI ÎN SPATELE CAMEREI

festival de filme, romi — 12.5.2023 13:00

FESTIVAL DE FILME: ROMII ÎN FAȚA ȘI ÎN SPATELE CAMEREI

Seminarul deschis al cursului Reprezentație și Putere
Selecție din filmele proiectate în cadrul atelierului Romakép (Roma Visual Lab)
#romafilm #filmare participativă #schimb de experiențe #discuții

12-13 mai, 2023

Casa Tranzit, Barițiu (Malom u.) 16.
Intrare dinspre strada Fără Nume

Invitat: András Müllner, conferențiar universitar
și ROMAKÉP MŰHELY (Roma Visual Lab)
Centrul de Cercetare pentru Media/Cultură Minor – Departamentul de Media și Comunicare, ELTE BTK din Budapesta

Gazdă, coordonatorul seminarului: Csilla Könczei, conferențiar universitar
și programul de masterat al Departamentului de Etnografie și Antropologie Maghiară, Facultatea de Litere, UBB & Fundația Tranzit

Organizatori: Cloșca Jasmina, Könczei Csilla, Magyari Noémi, Maxim Lorand, Seprődi Attila, Török Ákos

PROGRAM SCURT → https://fb.me/e/Jl9S6ebO

PROGRAM DETALIAT ↓

vineri, 12 mai

16:00 Introducere. Reprezentație și putere. Cursul de masterat și Festivalul de filme despre romi al Departamentului de Etnografie și Antropologie, UBB Cluj prezentat de Csilla Könczei.
http://etno.lett.ubbcluj.ro/
http://etno.lett.ubbcluj.ro/?fbclid=IwAR3N0KSVNrndhilhsWClHW-fiN7vRXpbkPutFc7tb-2xw-tYGtnk2shG2h8&lang=ro
https://www.facebook.com/neprajz.kolozsvar/?locale=hu_HU

16:15 Romakép Műhely (Roma Visual Lab). A course and film club of the Department of Media and Communication of ELTE Budapest. Presented by András Müllner.
http://romakepmuhely.hu/
http://romakepmuhely.hu/en/home/
https://www.facebook.com/romakepmuhely?locale=hu_HU

DISCUȚIE
(Discuțiile se țin în limba maghiară cu excepția panelurilor de la ora 14:00 și 16:00 de sâmbătă, care vor fi în engleză.)

18:00 PE MARGINI. REPREZENTĂRI EMPATICE ALE COMUNITĂȚILOR DE ROMI MARGINALIZATE.

György Czabán – György Pálos: Totul e negru 1995, 15’ – film documentar în limba maghiară

Materialul de bază pentru Totul e negru a fost filmat în Ózd în 1994. Autorii ridică mai multe întrebări: care sunt consecințele concedierilor în masă ale muncitorilor din industrie, cum se formează ghetourile, care sunt posibilitățile de trai pentru oamenii care trăiesc în sărăcie cruntă în jurul fostelor situri de extracție, care este relația ierarhică dintre majoritatea aflată la putere și minoritatea rămasă în rolul de victimă. Filmul răspunde la aceste întrebări într-un mod direct și onest. Filmul a câștigat premiul Tolerance Award și premiul pentru cel mai bun documentar al Festivalului Mediawave.

György Czabán este unul dintre fondatorii grupului de film independent Közgáz Visual Brigade (KVB), care a fost înființat în anii 1980. În calitate de regizor, director de imagine și producător a produs aproximativ 40 de scurtmetraje și seriale de televiziune. György Pálos lucrează în industria cinematografică din 1989 ca regizor-cameraman și producător și a fost implicat în producția a peste 200 de filme de lungmetraj, scurtmetraje, documentare, programe de televiziune și filme educative-metodologice. Printre lucrările lor comune se numără filmul cu tematică romă Országalma (1998, 90’), care a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film Maghiar din 1998.
http://www.c3.hu/collection/videomuveszet/muveszek/Kozgaz/cv.html

Benő Baranyi: Anja. 2020, 19’ – lungmetraj în limba maghiară, cu subtitrare în limba engleză.
Produs de Filmkontroll, SZFE. În rolurile principale: Frigyes Kovács, Ágnes Máhr, Erik Major, Rómeó Pápai.

Anja este filmul de absolvire al regizorului, care a câștigat premii la festivalurile de scurtmetraje Bushó, Szolnok și Interfilm Berlin. Subiectul filmului este manifestarea rasismului împotriva romilor în sectorul sănătății, și în special sterilizarea forțată. Întrebarea principală a filmului este: Cine decide asupra vieții?
https://magyar.film.hu/filmhu/magazin/baranyi-beno-hiteles-filmet-akartam-kesziteni-diszkriminacio-anja-interju

Róbert Pölcz – Boglárka Pölcz: Safari. 2004, 9’ O producție PnP Studio. Video fără text.

Safari este o lucrare independentă a cuplului, un produs secundar al anilor de muncă caritabilă pe care i-au petrecut în tabăra de țigani Hodod-Nadiș din Sălaj. Încrederea dintre regizori și oamenii pe care i-au filmat este evidentă în imagini și suprascrie imaginea sărăciei. Filmul dezvăluie, de asemenea, ironia distanței noastre față de cei marginalizați. Titlul filmului se referă la acest lucru.
https://www.verzio.org/2005/hun/main/m39_szafari.html
http://digit.bibl.u-szeged.hu/00000/00099/02001/00069/dm_2001_069_006.pdf

DISCUȚIE DESPRE FILME
Moderată de András Beke, Timea Domokos și Bernadett Nagy, studenți masteranzi

20:00 AUTO-REPREZENTARE ROMĂ. ATELIERE DE FILME ROME

ȘCOALA MEDIA ROMĂ. UN PROIECT AL FUNDAȚIEI FEKETE DOBOZ (CUTIA NEAGRĂ)

Juci Csík: Pluck. 2004, 20’
Inspirația filmului a venit dintr-un articol scris de Elza Lakatos despre romii care trăiesc din jumulitul gâștelor, lângă Orosháza. Pentru ei, aceasta era singura slujbă disponibilă, care le asigura un trai. Citiți mai multe aici:
http://romakepmuhely.hu/wp-content/uploads/2021/03/Romakép-Műhely-2020-beszámoló.pdf

Juci Csík este o fostă elevă a Școlii Media Romă și fostă membră Radio C. Ea afirmă și recunoaște că Școala Media Romă i-a schimbat semnificativ perspectiva. Și-a dat seama că adevărul fiecăruia trebuie arătat întotdeauna, fie că este frumos, fie că este urât.
https://filmtett.ro/cikk/beszelgetes-csik-jucival

Școala Media Romă a fost înființată în 2001 de către Fundația Cutia Neagră. Aceștia au oferit un curs de formare de un an pentru studenți în producția de filme documentare, jurnalism, precum și în cinematografie și montaj. Scopul a fost acela de a le oferi studenților abilitățile necesare pentru a prezenta propriul lor mediu de viață. Școala a funcționat până în 2004.
A se vedea și:
https://catalog.osaarchivum.org/catalog/xpK0EYnn?fbclid=IwAR389AIWH_CwT2uXjewCJyLos9fgAMEkm2z0-01yupmcyoCc8gnwcsUyyvI#en

Fundația Cutia Neagră a început ca o companie media independentă. Înainte de schimbarea regimului, a fost un actor important în documentarea vieții politice, sociale și culturale din Ungaria. A oferit publicitate persoanelor care erau excluse și reduse la tăcere de către mass-media controlată de stat. La momentul lansării sale, echipa a înregistrat materiale pe casete VHS. În anii 1990 și-a îndreptat atenția către persoane marginalizate.
A se vedea și: https://www.osaarchivum.org/film-catalog/305-0-2

FILME REALIZATE ÎN CADRUL TABEREI MEDIA A FEMEILOR ROME BUVERO ORGANIZATĂ DE FUNDAȚIA ROMEDIA
https://www.facebook.com/buvero/
https://www.youtube.com/@romediafoundation3578/featured

Generații, 2014, 10’ - film documentar în limbile romani și maghiară, subtitrat în maghiară și engleză.
Generații, ca și celelalte filme, este o lucrare de grup, filmată în Nyírvasvár. Diferențele dintre generații sunt prezentate prin interviuri cu o tânără și o femeie mai în vârstă. Aflăm, de exemplu, că, în timp ce generația mai în vârstă comunică în țigănește în comunitate, tinerii “deși înțeleg fiecare cuvânt în țigănește, vorbesc în maghiară”.

Strada numerotată, 2014, 10’- documentar în limba maghiară.
Video-ul folosește interviuri realizate în spații publice pentru a arăta apariția unei situații conflictuale în Miskolc din cauza unei evacuări ilegale. Persoanele intervievate își exprimă indignarea față de excludere.

Stolperstein 7’, 2015 - film documentar în limba maghiară cu subtitrare în limba engleză.
Realizatorii video-ului explorează Holocaustul prin intermediul istoriei locale din Nagykőrös. Memoria dezvăluie un oraș plin de viață și prosper înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în care evreii și romii deopotrivă trăiau în armonie cu societatea majoritară. Titlul filmului se referă la așa-numitul Stolperstein, o placă memorială amplasată în pavaj în memoria victimelor Holocaustului.

Fundația ROMEDIA este un ONG de romi cu sediul la Budapesta, înființat în 1992. Promovează dezvoltarea și responsabilizarea activiștilor romi, folosind programe de televiziune, publicații și tehnologii digitale multimedia pentru a prezenta problemele romilor din interior. Scopul său este de a contribui la o experiență pozitivă a identității etnice a romilor prin intermediul filmelor, al campaniilor multimedia internaționale și al evenimentelor culturale, de a ajuta la depășirea prejudecăților antiromânești și de a furniza informații despre romi factorilor de decizie politică într-un mod diferit de cel obișnuit.

BUVERO este un proiect transfrontalier inovator care vizează să ofere tinerelor femei rome competențe jurnalistice și instrumente de distribuție digitală. Sesiunile oferă o oportunitate de a învăța despre conținutul mediatic contemporan și despre diferitele modalități de producție și analiză critică, precum și de a utiliza în cunoștință de cauză noile oportunități mediatice. Educația intensivă oferită în tabără permite femeilor rome, care sunt dezavantajate din multe puncte de vedere, să preia controlul asupra imaginii lor mediatizate și să își creeze o imagine de sine pozitivă prin auto-reprezentare. Proiectul își propune să creeze o rețea de tinere femei rome care produc conținut mediatic. Buvero înseamnă “cochilie” în limba romani, simbolizând comunicarea, relațiile pozitive și puterea femeilor.

https://www.romediafoundation.org
https://www.facebook.com/buvero/
https://www.youtube.com/@romediafoundation3578/featured

DISCUȚIE DESPRE ATELIERE ȘI FILME
Moderată de Evelin Kovács și Benedek Vadász, studenți masteranzi

sâmbătă, 13 mai

14:00 Filmul participativ, cercetare-acțiune participativă, cinema comunitară
Prezentarea lui András Müllner (în limba engleză)
https://www.replika.hu/replika/124-01
http://minormedia.hu/blog/

DISCUȚIE
Moderată de Adél Boros, studentă masterand

16:00 Casa Tranzit: Interkulti, Tranzit Visual Lab
Proiecte artistice interculturale pentru copii și adolescenți în Casa Tranzit. Prezentare și proiecție de film.
Prezentat de Csilla Könczei, Noémi Magyari, Maxim Lorand (în limba engleză)
Ráhel Eckstein-Kovács, Csenge Schneider-Lőnhárt, Bence Schneider. Aici poți să fi copil(ă). Video în română și maghiară cu subtitrare în română, maghiară și engleză. 2022, 18’

DISCUȚIE

18:00 PROIECTE ARTISTICE PENTRU EMANCIPARE

PROIECTUL CINEMA ITINERANTĂ.
Proiectul comunitar interactiv Vándormozi (Cinema itinerantă) a început în 1998 la inițiativa lui József Borz Kővári, care a venit cu ideea de a duce filmele care au avut un mare impact asupra lui în comunități unde acestea nu sunt disponibile: să vadă romii ce filme s-au făcut despre ei. Mai târziu, József Kővári Borz a fondat Asociația Fény-Arnyék, în cadrul căruia proiectul încă funcționează și acum, fără să-și schimbe conceptul. De fiecare dată se face un film — în paralel cu proiecțiile și alte programe (gătit în comun, divertisment) pe care sătenii le filmează despre ei înșiși — și pe care îl pot viziona și îpreună. Acest proiect devine important datorită naturii sale interactive. Din punctul de vedere al artei contemporane, pare o strategie bună de a putea pătrunde până la nivelul complet obișnuit, care poate avea un fel de efect special asupra oamenilor și, ca urmare, să-i facă să-și schimbe atitudinea față de anumite lucruri.

Feedback (Gilvánfa, 2003-2004-2005, 2011)’
În cadrul proiectului cinematografic itinerant, regizorul József Kővári Borz și echipa sa au organizat proiecții de film în acele așezări ai căror locuitori nu au acces la cultură deloc sau numai cu dificultate. Cu ocazia unei astfel de proiecții telespectatorii și-au recunoscut membrii familiei și prietenii în filmul Țigani, realizat în 1962. Mai târziu, a devenit parte a proiectului de a filma evenimente și proiecțiile comunitare, care pot fi văzute și de locuitorii comunității. În același timp, filmul nu folosește metode standard de filmare, deoarece preia și arată filmul realizat despre rezidenți, ba chiar organizează programe comune legate de proiecție. De asemenea, filmul dezvăluie modul în care comunitatea din Gilvánfa vede echipa de filmare, cum se reflectă asupra ei înșiși și ce fel de relație întrețin cu echipa de filmare. De fapt proiectul Vándormozi a devenit un eveniment comemorativ cu mai multe straturi pentru comunitate.
Mai multe detalii: http://doktori.btk.elte.hu/phil/pocsikandrea/diss.pdf

József Kővári Borz: Satul meu într-o duminică, 7’48’'
OSA - Arhivele Societății Deschise / Black Box Școala Media Romă
Satul meu de duminică este primul film documentar al lui József Kővári Borz, câștigător al Festivalului de Film Studențesc din 2002. Regizorul se întoarce în satul său natal pentru a filma viața de zi cu zi a comunității rome. El filmează într-un mediu familial, iar apoi vedem scurte scene de viață, cum ar fi o reparație de mașină. Filmul pornește în mai multe direcții, fiind impregnat pe tot parcursul său de un sentiment de iminență. Kővári Borz József este un regizor-fotograf de origine romă băieși care a studiat regia la Școala Media a Romilor, ca și Juci Csík și Róbert Bordás.
Szalonna (2008) 7’
Filmul oferă o perspectivă asupra evenimentului proiecției, începând de la anunțarea programului și activitățile comune care îl preced. Un segment important al unei astfel de ocazii este prânzul comun, care este completat de diverse programe pentru copii, cânt și muzică comună. Ziua se va încheia cu proiecția filmului deja anunțat.

Transilvania (Reci, Moacșa, Viișpara, 2009) 5’
József Kővári Borz a filmat în trei sate din Transilvania, mai exact în Reci, Moacșa și Viișoara din județul Covasna, în care actorii vorbesc despre propriile experiențe și dificultăți. În plus, problema identității și etniei devine unul dintre subiectele conversației.

PROIECTE DE ARTĂ CONTEMPORANĂ SOSTAR GROUP

Rewritable pictures. 2010, 6’
Lucrarea invită la joc o selecție de imagini din Arhiva Foto a Romilor. Scopul său este de a promova conștientizarea percepției. Pe parcursul proiectului creatorii au lucrat cu fotografii care se îndepărtează de codurile reprezentării tradiționale a romilor și au căutat o formă care să funcționeze ca un “depozit de date” cu un set mai complex de informații. Acesta este motivul pentru care se spune despre lucrare că este “un precursor al unei viitoare arhive fotografice digitale.”

Sostar Sostar, de ce ești tu Sostar? 2014, 5’23"
Eforturile grupului de emancipare au dus, de asemenea, la redactarea unui manifest, în care atrag atenția asupra receptării sociale a persoanelor (artiștilor) de origine romă, care nu prezintă o democratizare, ci mai degrabă o categorizare entică. În limba romani ‘sostar’ înseamnă ‘de ce’. Scurtmetrajul explorează problemele ridicate în manifestul colectivului de artă Sostar folosind în mod ludic mediul cinematografic.

Colectivul de artă Sostar a fost fondat la Berlin în 2013. Membrii săi sunt scriitori, poeți, artiști și regizori internaționali, maghiari și romi maghiari care, împreună folosesc limbajul artei pentru a atrage atenția asupra situației sociale a romilor și a rolului lor în societate.
Membri: Choli Daróczi József, Nagy Gusztáv, Tihanyics Norbert, Kállai András, Kállai Henrik, Raatzsch André, Rátz Béla, Balogh Rodgrigó
Choli Daróczi József este primul poet și scriitor în limba romani din Ungaria. Și-a început cariera în anii '60, iar din 1972 a fost profesor necalificat, etnolog, profesor de liceu și apoi de colegiu. Este, de asemenea, autorul unei cărți în limba romani care e încă în uz.
Balogh Rodrigó este regizor de film și teatru, profesor de teatru, actor, director fondator al Teatrului Independent din Ungaria, înființat în 2004, care își propune să abordeze problemele romilor și ale altor etnii prin intermediul limbajului artistic.
Raatzsch André în activitatea sa artistică și curatorială explorează caracterul emancipator al mișcărilor romilor din Ungaria.
Mai multe informații aici: https://hu.tranzit.org/en/project/0/2014-01-10/roma-the-contract-to-sell-the-ethnicity
https://hu.tranzit.org/file/roma_the_contract_to_sell.pdf

Proiectul FEMEI ROME IN FAȚA ȘI ÎN SPATELE CAMEREI
Galya Stoyanova: Pagini din cartea mea, 2013, 5’
Pagini din cartea mea este un scurtmetraj care surprinde performanța fotografei și regizoarei bulgare Galya Stoyanova, creată în timpul stagiului său la Fundația Romedia în 2013. În videoclip, Galya, care este de origine romă, se plimbă pe străzile Budapestei cu o cameră de filmat, purtând haine tradiționale rome. Situația neobișnuită a performance-ului o aduce pe artistă mai aproape de identitatea sa, în timp ce prin lentilele camerei poate privi înapoi la oamenii care o privesc cu animositate sau chiar cu curiozitate.
https://www.romarchive.eu/en/collection/pages-of-my-book/
https://www.romarchive.eu/en/film/depiction-rom

DISCUȚIE
Moderat de către: Réka Erőss, Kriszta Kedves, Kinga Trandafir și Benedek Vadász, studenți masteranzi