Portrete rome din Transilvania

seminar deschis de film — 23.4.2021 15:00

Clubul de filme co-organizat de Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară UBB Cluj și Fundația Tranzit prezintă seminarul deschis al cursului Reprezentație și Putere din cadrul programului de masterat Cultură și societate – între tradiție și modernitate.
PORTRETE ROME DIN TRANSILVANIA
Reprezentații cinematografice ale romilor din Ardeal

Clubul de filme co-organizat de Institutul de Etnografie și Antropologie Maghiară UBB Cluj și Fundația Tranzit prezintă seminarul deschis al cursului Reprezentație și Putere din cadrul programului de masterat Cultură și societate – între tradiție și modernitate.

PORTRETE ROME DIN TRANSILVANIA
Reprezentații cinematografice a romilor din Ardeal

18:00 Kőszegi Edit: Poveste fără timpeternă (1997, 95 min) – film documentar în limba maghiară și română (producător: Fórum Film).

Discuție despre film (în limba maghiară)
Moderează: Árva Orsolya, studentă masterandă
Coordonatoarea seminarulul: Könczei Csilla

Eveniment gratuit, pe bază de înregistrare.
Înregistrare: https://forms.gle/jhMtzD3NfmT24RjZ9

Kőszegi Edit (1952, Gyula - Ungaria) este regizoare de filme documentare și de ficțiune, dramaturg și scenaristă. Și-a completat studiile la departamentul de Bibliotecă și Educație Ppopulară din cadrul Uuniversității ELTE în 1975, iar apoi a studiat la Colegiul de Film MaFilm. Între 1980–1990 a fost scenarista Studiolului de filme Hunnia, după care a fost dramaturg și membru în conducerea Studioului Hétfői Műhely. Din 1994 administrează colecția Romă a Muzeului Etnografic din Budapesta. Opera ei a fost distinsă cu mai multe premii: în 1998 a primit premiul Criticilor de Filme Maghiare pentru cel mai bun scenariu, în 2007 a primit premiul Festivalului de Film Maghiar pentru cel mai bun documentar, iar în 2014 a primit premiul Balázs Béla.

Filmul Poveste fără timpeternă a fost realizat în 1997 pe baza colaborării între Kőszegi Edit și Szuhay Péter. În filmul documentar o fetiță care trăiește într-o familie săracă povestește despre viața ei și relația ei cu comunitatea romă locală, printre care și romi, „parcă ar povesti un basm fantastic în mijlocul unei nebuniei.”